Charles Fréger Wilder Mann – photo

http://lalettredelaphotographie.com/entries/5300/

Charles Fréger 
Wilder Mann

Wilder Mann is the new series by Charles Fréger, taken in 2010 and 2011 across eighteen European countries, from Finland to Greece.

On the trail of the “wild man” and his reemergence, Charles Fréger went in search of “Phenomena”, zoic creations that reflect the primitive form of religions and their reinterpretation in pagan rituals of fertility, sexuality, death and rebirth. Bears, boars, goats, demons and other horned, hairy beasts: Fréger catalogues these “phenomena” of the transformation of man into wild beast and glorifies them in his photographs.

Half anthropology, half photojournalism, Wilder Mann is an archive of antiquity and the customs whose original traces have been lost, a review of traditional cultures from the Middle and Neolithic Ages.

It’s a monumental work of anthropological research: carnivals, winter festivities, fertilization rituals, New Year, Epiphany…some appropriations from other cultures, others not. Certain groups can have an “extremely touristy air” while others are closed off. The study of the mythology of the wild man “is infinite.”

Faced with the “abuse of the real” of our modern world and the artifice of its imagos, Charles Fréger returns with Wilder Mann to a “Degree zero” of representation and offers us an instinctual, brute authenticity through this marvelous, animist voyage.

Taken across Europe, Fréger continues his work in areas across the world.

Still unpublished, a portfolio of the Wilder Mann series was appeared in the latest issue of the magazine Le Monde d’Hermès. The series will also be exhibited in 2012 by the Fondation Hermès in two spaces dedicated to photography: the TH13 Gallery in Berne and the Gallery at Hermès in New York.

Wilder Mann can currently be viewed at the Galerie Fotohof in Salzburg through January 21; at the Museo Vasco in Bilbao from March 7 to March 12, 2012; at the Musée de la Photographie in March 2013. An exhibition will also tour Eastern Europe in 2012.

Finally, Wilder Mann will be the subject of a book available in four languages and released by four European publishers.

Séverine Morel
Severine.morel@lalettredelaphtographie.com

Fotohof

Erhardplatz 3
5020 Salzburg
Austria

Monday – Friday, 15h to 19h
Saturday, 10h to 13h
Through January 21, 2013

LINKS

http://www.charlesfreger.com
http://www.fotohof.at

http://www.charlesfreger.com/works/big.php?no=1575

http://www.charlesfreger.com/works/index.php?UserSerie=Wilder%20Mann

http://lalettredelaphotographie.com/entries/5300/

http://lalettredelaphotographie.com/system/photos/26468/med_05-wilder-mann-charles-freger-jpg.jpg

 

next trip?

http://metropotravel.ro/

1. sighisoara

bucuresti – sighisoara

plecare vineri  / sambata

r —16-20.57 — 4.57h — 52.6 ron

a — 18.10 – 23.38 — 5.28h —37.5 ron

a — 07.30 – 13.07 — 5.37h —37.5 ron

sighisoara – bucuresti

intoarcere duminica sau luni

ic — 17.40-22.55 — 5.33h —58 ron

a  —15.39 – 21.12 — 5.15h — 37.5 ron

sosire vineri 21.00 – plecare duminica 15.29 – inseamna 1 zi jumate si 2 seri? (inclusiv vineri seara)

posibilitate de a pleca luni

 

bilete geneva lo

swiss

Outbound flight: Zurich – Bucharest (Otopeni Airport)

Fri. 12.02.2010

09:50 ZRH – 13:05 OTP

Bucharest (Otopeni Airport) – Zurich

Mon. 15.02.2010 14:20 OTP – 15:45 ZRH

Price in 199 CHF

Fri 29 Jan 2010

Geneva , CH (GVA)

Fri 29 Jan 2010

Bucharest-Otopeni , RO (OTP)

FLY BABOO

Non-Stop / F7 613

Cabin: Economy / Embraer Jet E90

flight info

Depart:

15:45

Arrive:

17:25

Mon 1 Feb 2010

Bucharest-Otopeni , RO (OTP)

Mon 1 Feb 2010

Geneva , CH (GVA)

FLY BABOO

Non-Stop / F7 614

Cabin: Economy / Embraer Jet E90

flight info

298.35  CHF

 

Biserica Olari, din curtea de Arges

http://dumitruagachi.wordpress.com/2009/07/18/legaturi-surprinzatoare-%E2%80%93-biserica-olari-din-curtea-de-arges-18-07-09/

Uneori, după o vacanţă, mi se întâmplă să-mi rămână câteva imagini, ca o poveste neterminată, ca o arie necunoscută, despre care vreau să-mi amintesc sau să-i aflu autorul, ca un tablou dintr-o galerie pe lângă care am trecut poate prea în grabă, suficient cât să-i fi prins o tuşă surprinzătoare, o „impresie de răsărit”, poate, însă nu i-am dat atenţia cuvenită şi nu am reţinut numele de pe etichetă şi nici măcar denumirea pânzei… Apoi, întors la ale mele, caut zile în şir prin albumele perioadei în care a fost pictat acel tablou sau ascult ore în şir arii mai puţin cunoscute, poate astfel să aflu „esenţialul” şi să-mi astâmpăr obsesia. Aşa s-a întâmplat şi cu miniaturala biserică argeşeană…

Un moldovean poposit în faţa bisericii Olari, va fi surprins de ceva ci-i va părea foarte cunoscut la acea biserică: formele arhitecturale de acasă. Tocmai forma acoperişului din şindrilă este ceea ce dă prima impresie de neobişnuit pentru o biserică situată la Curtea de Argeş: acoperiş simplu cu pantă mare peste navă şi de forma unei căciuli piramidale, cu pantă frântă spre poală, la turnul clopotniţă. Pentru cineva familiarizat doar cu arhitectura muntenească, forma bisericii îi poate părea dea dreptul bizară: biserica nu are elegantele turle munteneşti, acoperişul e ţuguiat, e cu totul altceva faţă de elegantele rotunjimi care reliefează bolţile bisericilor de pe acolo. Tocmai puternica impresie arhaică pe care o transmite biserica de la bun început privitorului, impresia că e mult mai veche decât perioada în care a fost construită (sec. al XVII–lea) atrage atenţia. În lucrările de istoria arhitecturii sau artei, biserica e prezentă ca o raritate a arhitecturii munteneşti, subliniindu-i-se aspectul pitoresc şi surprinzător rural: „… monument pitoresc de mici dimensiuni, are un pronaos poligonal …” (Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, pag. 120), sau, în aceeaşi linie, „Micuţă şi de o formă aparte în plan, biserica cuprinde un pronaos poligonal…” (Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982, pag. 381). Lui Vasile Drăguţ biserica nu i-a spus mai mult (după cum rezultă din lucrarea citată). Ori, tocmai pronaosul poligonal, dimpreună cu forma acoperişului în ansamblu, dar mai ales forma şi plasarea turnului clopotniţă, frapează la primul contact cu acea neaşteptat de compozită biserică. Însă dintre cercetătorii de prestigiu care s-au preocupat de biserica argeşeană a olarilor (inclusiv în Istoria Artelor Plastice în România, vol. II, Editura Meridiane Bucureşti, 1970, redactată de un colectiv al Institutului de Istoria Artei al Academiei, pag. 72), doar Grigore Ionescu a remarcat mai mult, şi anume că „Soluţia (forma în plan, n. D.A.) adoptată prezintă analogii cu câteva biserici moldoveneşti construite în a doua jumătate a veacului XVII (Bozieni în judeţul Bacău, Paşcani în judeţul Iaşi şi altele) şi nu e exclus ca modestul dar deosebit de pitorescul monument de la Argeş să fie un reflex al acestei tradiţionale formule moldoveneşti, atât de apreciată dincolo de Milcov în aceeaşi vreme.” (op. cit., pag. 381). Grigore Ionescu a văzut legătura cu bisericile din Moldova, dar nu a reuşit să privească dincolo de timpul în care a fost ctitorită biserica argeşeană (sec. XVII). Însă exact forma poligonală a pronaosului, atât de rar întâlnită în întreaga arhitectură ecleziastică din Moldova şi, cred, şi mai puţin în Tara Românească, pe care de altfel o remarcase atât Grigore Ionescu dar şi Vasile Drăguţ, este cea care sugerează legături mult mai devreme în timp, la sfârşitul sec. al XV-lea, în epoca lui Ştefan cel Mare, cu splendida ctitorie din 1492 (1493) de la Bălineşti, judeţul Suceava, a logofătului Tăutu. Comparând formele în plan ale celor două biserici, cea din Curtea de Argeş pare copia redusă la scară, şi cu uşoare imperfecţiuni, a celei de la Bălineşti.

 

dec geneva cirque de soleil

avion -

http://www.cirquedusoleil.com/world/en/ch/index.asp

http://www.ticketcorner.com/eventstore/control/requestcard?leistid=47105&typ=TS&sysid=500&mand=8576&language=en

http://www.ticketcorner.com/eventstore/control/requestcard?leistid=47105&sysid=500&typ=TS&mand=8576

http://www.geneva-arena.ch/event_details.php?eid=626&back=prog

http://maps.google.com/maps?oe=utf-8&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a&um=1&ie=UTF-8&q=arena+geneva&fb=1&hq=arena&hnear=geneva&cid=0,0,5953549752492852244&ei=PMsBS43mAsbE4Qb7qOD-Cw&sa=X&oi=local_result&ct=image&resnum=1&ved=0CAgQnwIwAA

locuri

cat 5 – 48 chf – 23 libere

cat 4 – 68 chf – 99

cat 3 – 89 chf – 1

la arena

http://www.geneva-arena.ch/docs/coupe+mezzanine.pdf

http://www.geneva-arena.ch/docs/plan_rez.pdf

http://www.geneva-arena.ch/docs/plan_numerote.pdf

Cat 2

parter Q +O

F + A (Gardene)

K – J – I – H

CAT 3

K – J- I – H

CAT 4

L – K – J- I – H – G (L G COLT LATERAL SPATE)

CAT 5

COLT SPATE CEL MAI DEPARTE L G

http://www.flickr.com/photos/fauxmantic/2977740595/

bilet avion 223 eur

 

helvetia aug 2009

Tetrailes familia, bahtalo, am fo in helvetia!
Mam simtit de milioane pt ca  ceam avut chef aia am facut cand am vrut io, franceza mia revenit in minte in mod miraculos, asa ca mam descurcat singura prin oras, mam plimbat seara, am cunoscut oameni faini, lo mia cantat la chitara, si a pregatit un peste delicios, sambata am fost la un targ de suveniruri / carti / vechituri  / biju / haine / etc, si miam luat cateva chestii dragutze (cercei, bratari si fete de perne indiene colorate si vesele, asa ca mine). Si duminica mam trezit io asa si nu stiam ce sa fac, drept si prin urmare la pranz am ajuns intrun sat medieval francez (franta e imediat langa elvetia). A fost superb si pt ca am fost singura pe tur, si practic am mers cu un minibus turistic, io si cu soferu, si mam simtit de parca eram intrun film, intro excursie de Vip (avem un ghid audio si cu muzica medievala, si peisaju de vis…., mam plimbat prin cetatea medievala din sec 10, plina de flori si ff bine restaurata si dupa aia am plecat la Geneva cu vaporu 2 h, numa bine cat sa ma bronzez. In 3 zile am petrecut cat altii in 7, si sunt mandra de mine ca am fo singura in plimbarile mele.

Poze pe curand…