Dostoievski citate

http://grooveshark.com/#!/s/Moscow+River/4miMkp?src=5

 

Vremurile noastre sunt vremea mediocrităţii, a lipsei de sentimente, a pasiunii pentru incultură, a lenei, a incapacităţii de a te apuca de treabă şi a dorinţei de a avea totul de-a gata. ~ Dostoievski în Adolescentul (1875)

 

Recitind rândurile aşternute până acum pe hârtie, îmi dau seama că nu sunt atât de prost cum reiese din ele. De ce s-o fi exprimând un om inteligent cu mult ma prost decât gândeşte?

E drept că în anumite împrejurări, deşi încerci un sentiment adevărat, îl mai şi exagerezi.

O idee sau un principiu superior e de cele mai multe ori un sentiment pe care câteodată nu-l poţi defini decât după foarte multă vreme.

Râsul e cel mai sigur examen al sufletului omenesc. Niciodată firea omului nu se dezvăluie mai deplin ca atunci când rade. Uneori e foarte greu să dibuieşti caracterul câte unui om, dar e de ajuns să-l surprinzi o singură dată râzând sincer şi brusc, şi atunci caracterul lui îţi apare ca lumina zilei.

Trebuie să fii straşnic îndrăgostit de tine pentru a-ţi dezvălui sufletul fără pic de ruşine.

Omul are o asemenea predilecţie pentru sisteme şi deducţii abstracte încât e capabil să distorsioneze intenţionat adevărul, să nege evidenţa propriilor simţuri doar ca să-şi justifice logica.

E cu putinţă oare ca omul să se simtă cu adevărat nefericit? Dar ce importanţă au necazurile şi nenorocirile mele dacă sunt în stare să fiu fericit? Ştiţi, nu înţeleg cum poate cineva trece pe lângă un copac şi să nu fie fericit că-l vede? Să stea de vorbă cu un om şi să nu fie fericit că-l iubeşte?… Dar există atâtea lucruri minunate pe care le întâlneşti la fiecare pas şi pe care până şi omul cel mai decăzut le găseşte minunate!

Să ne minţim pe noi înşine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i minţim pe ceilalţi!

Omul este un mister. Trebuie să aduci acest mister la lumina zilei, şi dacă am să-mi dedic toată viaţa acestui ţel, n-am să consider că am pierdut timpui degeaba: eu mă concentrez asupra acestui mister, pentru că vreau să fiu om.

Când omul, în integritatea lui, va atinge fericirea, timpul va înceta să mai existe, pentru că nu va mai fi nevoie de el.

Viaţa e duelul lui Dumnezeu cu diavolul, iar câmpul de bătălie sunt eu.

Dacă diavolul nu există şi este numai o născocire a omului, atunci într-adevăr acesta l-a plăsmuit după chipul şi asemănarea lui. ~ Dostoievski în Fraţii Karamazov

Suferinţa şi durerea sunt întotdeauna obligatorii pentru o conştiinţă largă şi o inimă profundă. După mine, oamenii cu adevărat mari încearcă o mare tristeţe pe pământ… Dostoievski în Crimă şi pedeapsă (1866)

Nu ştiu cum se face, dar am constatat că cu cât urăsc mai mult indivizii luaţi în parte, cu atât dragostea mea pentru umanitate în general e mai fierbinte… Dostoievski în Fraţii Karamazov

Dacă vrei să vezi raiul pe pământ, priveşte în ochii unui copil.

Un om este nefericit pentru că nu ştie că este fericit, acesta este singurul motiv. Dostoievski în Demonii

Cea mai mare măiestrie a scriitorului este disponibilitatea lui de a scurta. Cine ştie şi cine este în stare să scurteze ceea ce a scris va ajunge departe. Scriitorii cei mari, fără excepţie, au o densitate superioară a scrisului. Şi principalul este să nu repeţi ce a fost deja spus sau ceea ce şi aşa este clar.

Dacă vrei să învingi lumea toată, învinge-te pe tine însuţi.

Nimic nu e mai îngrozitor decât să trăieşti într-o lume străină de tine. Dostoievski în Amintiri din casa morţilor

Crima este protestul individului împotriva unei proaste orânduiri sociale. definiţie de Dostoievski în Crimă şi pedeapsă

Psihologia te ajută să ajungi la orice concluzie doreşti. Depinde numai de cel care o mânuieşte. Dostoievski în Fraţii Karamazov

În fond, la noi, fiecare îl suspectează pe celălalt de prostie fără să stea deloc pe gânduri și fără să-și pună întrebarea respectivă și la adresa sa: „Oare nu cumva eu voi fi fiind în realitate cel prost?” Dostoievski în Jurnal de scriitor (1873)

Viaţa e un rai, numai că noi nu vrem să ştim, căci dacă am vrea să ştim chiar mâine s-ar întinde raiul peste toţi.

Cel care merge călare nu-i bun tovarăş de drum pentru cel care umblă pe jos. Dostoievski în Umiliţi şi obidiţi

Vreau să Vă spun despre mine că sunt, am fost şi voi fi (ştiu prea bine aceasta) până la moarte, fiul secolului, al necredinţei şi al îndoielii. citat din Dostoievski

Marea taină a existenţei noastre nu constă în a trăi, ci în a şti pentru ce trăieşti. Dostoievski în Fraţii Karamazov

Iubeşte animalele: Dumnezeu le-a dat gândire rudimentară şi bucurie netulburată. Nu le deranja bucuria, nu le hărţui, nu le priva de fericirea lor, nu lucra împotriva intenţiei lui Dumnezeu. Omule, nu te mândri cu superioritatea faţă de animale; ele nu au păcat, dar tu, cu măreţia ta, pângăreşti pământul prin existenţa ta şi îţi laşi urmele prostiei după tine – aceasta, e adevarată pentru aproape fiecare dintre noi!

Eu nu ştiu să tac atunci când inima din mine vorbeşte…

Caută să ajungi un soare şi atunci are să te vadă toată lumea!

Dostoievski în Crimă şi pedeapsă

Nu-mi pot trăda propria inimă: este statornic legată de ceea ce i-a fost odată scump. Dostoievski în Nopţi albe, Dimineaţa (1848)

Purul adevăr este întotdeauna de necrezut. Dostoievski în Demonii (1872)

Hai, loviţi-mă, dar nu vă mai jucaţi cu mine ca pisica cu şoarecele!

Nu există pe lume ceva mai greu decât sinceritatea şi ceva mai uşor decât linguşirea. Dacă în sinceritate se strecoară numai a suta parte dintr-o notă falsă, se produce o disonanţă şi apoi e bucluc. Dacă în linguşire absolut toate notele sunt false, ea totuşi face plăcere şi este ascultată fără supărare. O plăcere grosolană, totuşi plăcere. Dostoievski în Crimă şi pedeapsă (1866)

Isprava cea mai formidabilă a unui om este de a şti să se mulţumească în viaţă cu rolul de personaj secundar.

Trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu! De unde ştim, poate că ne păstrează pentru un scop anume!

Existenţa începe să fiinţeze abia când este ameninţată de neant. Viaţa este frumoasă şi trebuie făcut în aşa fel ca acest lucru să-l poată confirma oricine pe pământ.

Oamenii îşi resping profeţii şi îi măcelăresc; dar îşi iubesc martirii şi îi iubesc pe cei care i-au măcelărit.

Oamenii, cât ar fi ei de răi, sunt adeseori mai naivi decît s-ar putea crede şi au o candoare pe care nimeni nu le-ar bănui-o.

Incomensurabilul şi infinitul sunt tot atât de necesare omului, ca şi acea mică planetă, pe care el vieţuieşte.

Trebuie să-i sculăm din morţi pe cei care poate nici n-au murit cu adevărat.

Omul nu se va schimba datorită factorilor externi, ci datorită mutaţiilor morale.

Oamenii au fost făcuţi ca să fie fericiţi, şi numai acela care se simte pe deplin fericit este într-adevăr vrednic să-şi spună: „Am îndeplinit porunca lui Dumnezeu pe acest pământ.” Dreptcredincioşii, sfinţii, mucenicii au fost cu toţii fericiţi.

Lipsa entuziasmului este semnul sigur al pierzării, caracterizat printr-o stare de nelucrare, prin lipsa de zel.

Întreaga lege a existenţei umane constă numai în posibilitatea pentru om de a se închina în faţa a ceva infinit de măreţ. Lipseşte-i pe oameni de acest infinit măreţ, ei nu vor accepta să trăiască şi vor muri prada desperării.

Pentru o femeie tocmai în iubire constă învierea, întreaga salvare de la orice pieire şi toată renaşterea, că ea nu se poate manifesta decât prin asta.

Toţi oamenii, fără deosebire, trebuie trataţi ca nişte copii mici, unii chiar ca nişte bolnavi în spital.

Fiecare fiinţă îşi are drumul ei, îl cunoaşte, soseşte şi pleacă cântând; numai el singur nu ştie nimic, nu înţelege nimic, nici pe oameni, nici limba lor, e străin de toate – un avorton al naturii.

Dostoievski în Idiotul (1868)

I se păru că în clipa aceea tăiase trecutul cu foarfeca, despărţind propria lui existenţă de toţi şi de toate.

Adevărul adevărat este întotdeauna neverosimil, ai ştiut acest lucru? Ca să faci adevărul să pară verosimil, e nevoie neapărat să-i mai adaugi şi puţină minciună.

Multă nefericire a intrat în lume din cauza dezordinii şi a lucrurilor rămase nespuse.

Iubesc literatura pentru că este o manifestare a vieţii poporului, oglinda societăţii… Cine poate să formuleze ideile noi în asemenea formă ca să fie înţelese de popor, cine, oare, dacă nu literatura?… Fără literatură, societatea nu poate exista…

Copilului poţi să-i spui tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puţin cei mari, taţii şi chiar mamele, îşi cunosc copiii. Copiilor nu trebuie să le ascunzi nimic sub pretextul că sunt încă mici şi e prea devreme pentru ei să ştie ceva. Ce idee tristă şi nefericită! Şi ce bine îşi dau seama copiii că părinţii lor îi cred prea mici şi prea neştiutori, când ei, în realitate, înţeleg totul. Adultul nu ştie că, până şi în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util.

Frumosul va salva lumea.

De ce adică „din ce-i bun câte puţin”? Cu cât mai mult, cu atât mai bine, aşa cred eu.

A doua jumătate din viaţa omului se compune de obicei numai din deprinderile acumulate în prima jumătate.

În teorie îţi poţi iubi aproapele chiar de departe: de aproape este ca şi imposibil.

După insucces, planurile cele mai bune întocmite par absurde.

Natura e oglinda cea mai limpede, e destul să priveşti în ea!

Puterea nu se dă decât aceluia care îndrăzneşte să se aplece s-o ridice.

Viaţa este frumoasă, tu trebuie doar să trăieşti în aşa fel încât tot ceea ce faci să confirme acest adevăr.

Eu ştiu numai să mă joc cu vorbele, să visez aşa în mintea mea, dar în realitate îmi trebuie… linişte. Şi pentru ca să nu fiu deranjat, aş vinde toată lumea acum pe o copeică.

Şi îngerul, când e bolnav, devine iritat. Dostoievski în Demonii

Dumnezeu e necesar, de aceea trebuie să existe. Dostoievski în Demonii

Nu există bunăvoinţă şi caritate dacă nu există credinţa în nemurire.

Viaţa-i aşa de frumoasă! Noi suntem răi, dar viaţa-i atât de frumoasă.

Să nu vă temeţi de viaţă! Viaţa poate fi nespus de frumoasă când faptele îţi sunt bune şi drepte.

Nici clipita cea mai scurtă nu trebuie dispreţuită, iar uneori cinci minute valorează mai mult decât o comoară.

Atunci când te afli printre nebuni, devii şi tu un nebun, ba mai mult, găseşti că nebunia asta are puţin farmec.

Dacă iubirea ta nu naşte iubire, dacă tu, ca bărbat care iubeşti, nu te faci iubit, iubirea ta e neputincioasă, iubirea ta e nefericire.

În sarcina artei nu cad momentele întâmplătoare ale existenţei, ci ideea lor generală, sesizată cu perspicacitate şi extrasă cu precizie din întreaga varietate a fenomenelor omogene ale vieţii.

Dacă mi s-ar dărui din nou viaţa, nicio clipă nu aş mai irosi-o în zadar.

Câteodată le mulţumim unora dintre oameni că-şi trăiesc zilele laolaltă cu noi.

Dacă Dumnezeu nu există, înseamnă ca totul este permis şi dacă totul este permis, înseamnă că suntem pierduţi.

Dragostea împletită cu smerenie este o putere înfricoşată, mai vajnică decât oricare alta de pe faţa pământului, căci n-are asemănare.

Se cumpără idei de-a gata. Se vând pretutindeni, chiar pe gratis; dar ce-i gratis costă mai scump…

Sunt destul de educat pentru a nu fi superstiţios, dar totuşi sunt.

Cel mai uşor este să denunţi un criminal, cel mai greu este să încerci să-l înţelegi.

Un gentleman adevărat, chiar dacă şi-ar pierde toată averea, n-are voie să se tulbure.

Cât de ticălos poate fi omul! Şi cât de ticălos cel care-l numeşte ticălos!

Şi când iubeşti poţi trăi fără fericire. Şi la necaz viaţă-i frumoasă, e bine să trăieşti pe lumea asta, oricum ţi-ar fi viaţă.

A iubi un om înseamnă a-l vedea aşa cum l-a intenţionat Dumnezeu.

Omul cel mai oropsit, ultimul om, este om şi el, şi se numeşte fratele meu.

Iubeşte viaţa mai presus decât înţelesurile ei, şi abia atunci îi vei pricepe sensul.

Omul este înclinat să îşi numere necazurile, dar nu şi bucuriile. Dacă ar îine cont aşa cum trebuie de evenimentele vieţii, şi-ar da seama că are destule motive pentru a fi fericit

Aş vrea să pot să te adorm la fel ca personajele din poveşti, care se trezesc numai în ziua în care sunt fericite. Dar lucrul acesta chiar se poate întâmpla, într-o zi te vei putea trezi, şi îţi vei putea da seama ce minunată e ziua aceea, va fi soare, totul ţi se va părea nou, schimbat, limpede. Ceea ce înainte ţi se părea imposibil va deveni ceva simplu şi firesc. Nu crezi? Eu sunt sigur că aşa va fi, şi ţi se va întâmpla repede, poate chiar mâine. Priveşte, Natalia, priveşte cerul! Nu-i aşa că e minunat?

În orice împrejurare te poţi impune prin demnitate. Dacă există vreo luptă, ea te înaltă, nu te înjoseşte.

http://en.wikipedia.org/wiki/Fyodor_Dostoyevsky

 

http://grooveshark.com/#!/s/Moscow+River/4miMkp?src=5

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s