Questions of today:

dark-1
Questions of today:
Why are we cowards in our relationships?
Why we regret the qualities, the presence, the being of one awesome soul – ONLY – after its departure?
Can’t we acknowledge each day, each moment
The beauty and the generosity?
 
Why we mock and attack the weary weaknesses?
Why we attack the wounded?
Why we attack the tired soldiers of the unknown, unseen battles?
Why do you see so good the evil (sic!)
But have no eyes for the light, for the good?
Why?
 
Why it has to pass so many days, years, lifes,
So you can barely start to understand
Your tangled doings in this world?
Why?
 
Don’t answer to me.
Just think for yourself.
And Heal the World
Of your unconscious doings.
Again and again,
Til the very End
Just like in the beginning.

Statistici

 

Statisticile astea… (depinde la ce ne raportam… au scazut niste cifre de morti din niste cauze… au crescut alte cauze, sunt razboaie mai subtile, care nu implica actiuni directe sau la vedere (suntem mai sanatosi? Mai prosperi? Eu? Cei din jurul meu? Lumea intreaga? Cei care lucreaza cu statistici stiu foarte bine ca numerele sunt manevrabile si interpretabile in functie de etalonul la care se raporteaza (partea si mai interesanta e ca pentru a evalua in mod aprofundat momentul actual ar trebui inregistrate date reale, date care nu pot fi masurate in mod fidel (asta insemnand sa fie calculate toti oamenii, fiecare in parte!!! Altfel vorbim de cifre si nu de fiinte vii). Un video exceptional oricum:

http://omeleto.com/219202/

jocurile egotice

Toate jocurile egotice se reduc la o singura replica:
eu sunt mai bun decat tine la xyz. Eu sunt dashtept / tu esti atat de prost (ce mai conteaza ca avem talente diferite?!…)

Cand intalnesc astfel de jocuri egotice, am un singur raspuns: da, esti mai bun de cat mine (in gand: la jocuri egotice). Traiasca spiritul competitiei, ala nesanatosu la cap! (inteleg spatiul din care vii: tipa foamea de recunoastere si conexiune autentica in tine, te vad, te aud, te inteleg)

copil solar

solar-kid

Cum se face ca in ultima vreme conversatiile cele mai adanci si sincere le am cu copiii?! (si cativa adulti ce nu au uitat de copilul ala solar din interiorul lor) … cu restul oare ce s-a intamplat intre timp? Ce s-a intamplat cu acei copii de aur din varsta inocentei?

Daca vreau sa-mi insanatosesc mintea, stau de vorba cu un copil si ma buseste rasul de ce enormitati debitez. Copii multumesc ca sunteti intelepti si ma readuceti in gandirea inteleptita de dincolo de creierii incinsi (ce bine e sa renunti la intelectualisme, complicaciuni si desteptaciune … si eu m-am hotarat sa devin proasta – si in ultima vreme imi iese de minune :)))

rau, da pana cand?!

Zilele astea e cu rau – cu bine – cu mijloc – cu anticiparea unei sarbatori (cum zicea radio guerila: binili invinge! … mda, dar doar dupa ce ai privit raul in fata, l-ai spovedit, impartasit, l-ai numit si dezbracat de alambicuri si a ramas ceva gol golut – ceva rascumparat, transformat, copt si ras-copt…

 

“Răul ne dezvăluie substanţa demonică a timpului; binele, potenţialul de veşnicie al devenirii. Răul este abandonare; binele, un calcul inspirat. Nimeni nu ştie diferenţia raţional unul de celălalt. Dar simţim cu toţii căldura dureroasă a răului şi răceala extatică a binelui.”

Emil Cioran în Amurgul gândurilor

 

”E atât de rău că-i bine!”

 

“ e bine si-asa rau”

“mai bine cu rau, dar mai rau fara rau” – io pe unde imi mai scot camesa?

 

http://www.universenciclopedic.ro/produs/intalnirea-cu-raul

http://www.universenciclopedic.ro/produs/intalnirea-cu-raul

http://www.universenciclopedic.ro/produs/intalnirea-cu-raul